Remember: Dacia Logan Steppe Concept

În 2006, Dacia se prezenta la Salonul Auto de la Geneva cu primul concept din istoria mărcii, Logan Steppe era un station wagon cu un aspect de SUV avea roți de 17', bare parașoc masive și scut protector cu inserții metalice. Farurile moderne cu leduri îi ofereau modelului un aspect modern. La interior modelul dispunea de ecrane LCD montate în tetiere și de un ecran de dimensiuni mari montat în ușa de la portbagaj, iar în spatele volanului cu 4 brațe se disting contoarele de bord luminate cu diode.

Dacia 1100 sau unde incepe istoria !

Istoria Dacia începe în urmă cu aproximativ jumătate de secol, în 1966, când a fost lansată o licitaţie pentru producţia unor automobile a căror capacitate cilindrică trebuia să se încadreze în parametri bine precizaţi (1000-1300 cmc). Printre mărcile prezente la licitaţie s-au numărat Fiat, Alfa Romeo, Peugeot, Austin, dar tranzacţia a fost încheiată cu Renault, cu toate că au fost testate mai multe modele: Renault 10, Peugeot 204, Fiat 1100D sau Austin Mini Morris.

Touşi, se vehicula ideea că Ceauşescu nu dorea sa aleagă modelul propus de Alfa Romeo, întrucât avea cutia de viteze în 5 trepte iar el prefera o maşină simplă. Modelul Renault 12, varianta aleasă iniţial din motive economice, dar aflată în faza de prototip, a fost înlocuită cu Renault 8, maşina care, pe atunci, făcea furori în Europa.

În timp record, aproximativ un an şi jumătate, a fost construită uzina de la Colibaşi (actualmente Mioveni), lângă Piteşti.
Producţia de serie a început pe 20 august iar procesul tehnologic se reducea la asamblarea şi vopsirea caroseriei aduse din Franţa, montarea pieselor importate şi testarea modelelor ieşite de pe linia de fabricaţie.

Procesul de producţie a fost accelerat astfel încât, primul automobil Dacia 1100, care îl avea ca destinatar pe Nicolae Ceauşescu, a fost prezentat la anuala paradă din august 1968.

Fotografie publicată în ,,Zimbrul carpatin’’:

Nicolae Ceauşescu la volanul primului autoturism Dacia 1100, cu prilejul vizitei de lucru a conducătorilor de partid şi de stat la Uzina de autoturisme Piteşti.
(20 august 1968)
Fototeca online a comunismului românesc
ANIC, fond ISISP, Nicolae Ceauşescu - Portrete
(Fotografia G506)
Cota: 169/1968

Concret, diferenţele dintre Renault 8 şi Dacia 1100 erau nesemnificative, poate doar sigla cromată, poziţionată între faruri, cu însemnul Automobile Piteşti, atesta fabricarea maşinii în România.

Deşi Dacia 1100 a fost concepută special pentru raliuri, modelul românesc nu depăşea 130km/h.

Un clip publicitar al perioadei facea cunoscută realizarea Uzinei de autoturisme de la Piteşti, modelul Dacia 1100, având următoarele caracteristici:

•lungimea: 3990 mm;

•lăţimea: 1490 mm;

•înălţimea autoturismului gol: 1410mm;

•greutatea totală, încărcat: 1100 kg;

•greutatea totală admisă pe osia din faţă: 680 kg;

•paleta cromatică: bej, gri oliv, albastru, verde, roşu;

•tipul caroseriei de bază: berlină cu 4 uşi;

•formula constructivă: totul în spate;

•sarcina utilă: 5 persoane, scaune rabatabile;

•portbagaj încăpător în faţă;

•viteza maximă: 133 km/h;

•motor: Siera, în 4 timpi, în spate;

•capacitatea: 46 CP;

•consum: 7 litri/ 100 km, pe benzină;

•carburator: SOLEX DITA-32;

•direcţia: cremalieră cu arc de rapel;

•transmisia: ambreiaj monodisc, uscat;

•frâne disc pe toate cele 4 roţi;

•comandă hidraulică cu repartitor de frânare pe roţile din spate;

•frână de ajutor comandată mecanic pe roţile din spate;

•anvelope: 145 X 380.

Sistemul ,,totul spate’’ (motor, cutie şi transmisie) conferă maşinii o tentă sport, asemănându-se modelelor Renault 8, Gordini sau Porsche 911, însă propulsorul de 1.1 face notă distinctă, iar datorită tracţiunii pe spate are un demaraj mai bun decât la modelul următor (Dacia 1300), trepte mai scurte şi, deşi pare mai instabilă decât varianta 1300, este mai greu de răsturnat, deoarece roţile rămân pe şosea în viraje.



Simultan, dar în număr limitat (aproximativ 100 de exemplare), a fost construită şi varianta 1100 S, cu două faruri şi un motor mult mai puternic. Acest model a fost conceput pentru miliţie şi pentru competiţii. Dacia 1100 S era similară modelului Dacia 1100, dar avea bordul diferit, luminile în mijlocul bordului, motorul de 1360 cmc, stopurile cu margine cromată şi marginile puţin evazate (precum la Dacia 1300).

Licenţa Renault a expirat în 1978, astfel încât modelul Dacia 1300, intrat în producţie în 1969, a fost facut de români.

În intervalul de timp în care a fost fabricată , între 1968 şi 1971, pe porţile uzinei piteştene au ieşit 37.546 de unităţi.

Iata acum o initiativa de un concept Dacia 1100 !

Dacia Duster Concept - Ce a mai ramas ?!

Exact la un an de la lansarea de la Geneva a conceptului Duster ne aflam la a doua lansare ,de data asta a modelului de serie.
Ce a mai ramas?
În momentul în care au apărut primele imagini video cu noul concept Dacia Duster, publicul românesc a fost aproape extaziat în faţa unor linii pe care nimeni nu ar fi crezut vreodată că un model Dacia le poate avea.
Varianta de serie, aşa cum va arăta ea pe şoselele din România. Aşa cum se întâmplă de obicei, drumul de la concept la varianta finală este unul în care modelul suferă multiple modificări. Astfel că, întrebarea pe care ne-o punem este cât a rămas şi cât s-a păstrat din conceptul iniţial al Daciei Duster?

O sumară comparaţie între concept şi produsul final arată clar că s-a renunţat la caroseria pătrăţoasă şi s-a ajuns în variana finală la o caroserie cu forme rotunde, care, este adevărat, nu mai are aceeaşi arhitectură futuristă precum cea a conceptului Duster.

Tot la capitolul design, putem spune că Duster-ul de serie nu mai dă impresia de putere degajată de bara de protecţie mare, străpunsă de două prize de aer orizontale.

S-a renunţat, de asemenea, la semnalizatoarele foarte mari pe care le avea conceptul, cel de pe faţă fiind poziţionat chiar pe capotă, şi s-a mers pe varianta clasică. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu proiectoarele de ceaţă, care în varianta finală sunt rotunde, în timp ce în cazul conceptului erau înguste şi lungi.

Imaginea indrăzneţului concept unea trăsăturile sport ale unui coupe (la exterior), şi caracteristicile robuste, dar spaţioase (la interior). Avea, de asemenea, plafonul panoramic de sticlă, iar în interior se apelase la scaune modulare.

Locurile din faţă ale conceptului au fost în aşa fel create încât Duster să poata fi transformat rapid şi cu uşurinta dintr-un autovehicul cu patru, într-unul cu trei locuri, ceea ce-i ooferea încă doi metri cubi de spaţiu pentru depozitarea bagajelor, suficient pentru a putea fi transportată o bicicletă.

Dimensiunile produsului final au fost, de asemenea, modificate. Dacă Duster Concept avea 4,25 m lungime, 1,64 m lăţime, modelul de serie are 4,31 m lungime şi 1,82 m lăţime.

În ceea ce priveşte portbagajul propus de conceptul iniţial, acesta avea o capacitate de 470 de kg, în timp ce modelul de serie propune un portbagaj de 475 de kg.

Din nou despre Dacia Shift Concept

Desigur ca a-ti auzit sau citit despre Dacia Shift Concept sau Dacia viitorului by Liviu Tudoran.
Acum revine din nou in atentie !
Modelul este gandit ca un concept pentru Bucurestiul anului 2012, ingloband toate elementele si motivele actuale ale industriei auto mondiale, adica ecologie, idee originala, dimensiuni din ce in ce mai mici si mai ales design avangardist. Formele Daciei SHIFT seamana totodata cu conceptul Duster prezentat in premiera la Geneva.
Sa vedem daca se va mai prelua ceva si cum va influenta acest proiect noile concepte
de la Dacia.

Dacia QUT 1, un concept citadin

Un tanar designer slovac si-a imaginat un model Dacia care sa se incadreze in peisajul traficului din Bucuresti. A iesit QUT 1 Concept, o idee de model de oras mai mult decat interesanta.
Ca segment, conceptul QUT 1 se incadreaza in liniile clasei mini, fiind un model destinat 100% rularii citadine. Mai exact, rularii intr-un Bucuresti extrem de aglomerat, deoarece Jan a desenat masina in urma unei vizite de o saptamana pe care a facut-o la Studioul de Design Renault din capitala.

"Ideea din spatele masinii este simpla. Am fost foarte influentat de orasul Bucuresti in perioada in care am stat acolo. Nu am vazut niciodata atatea masini pe strada: erau parcate peste tot si mergeau haotic prin oras. Imi era frica sa trec strada, deoarece era foarte periculos. Masinile erau pur si simplu ca niste creaturi salbatice. In acestea conditii, am decis sa construiesc o masina de oras foarte prietenoasa", a declarat Jan.

Dacia QUT 1 se incadreaza perfect in peisajul bucurestean nu doar prin marime, ci si prin materialele pe care designerul slovac le-a gandit pentru exteriorul masinii. Astfel, caroseria este acoperita in partea inferioara cu un strat de polimeri moi la atingere care revin la forma initiala prin incalzire in cazul in care masina este zgariata. "Daca zgarietura este adanca, posesorul masinii inlocuieste pur si simplu respectivul material. In plus, acesti polimeri pot fi personalizati adaugandu-le ornamente si stickere interesante", spune Jan.

Problema micilor zgarieturi a fost rezolvata si in partea frontala, acolo unde spoilerul nu este dur, fiind construit dintr-un material flexibil si moale. "Utilizarea acestui material are la baza si o idee psihologica referitoare la pietoni. Acestia se vor simti mai in siguranta cand trec strada, stiind ca masina nu ii va accidenta precum o fac altele", afirma designerul slovac.

O alta solutie practica relevanta pentru Romania este spatiul pentru bagaje. Ideea lui Jan a fost aceea de a renunta la portbagajul clasic, cu luneta: "De obicei utilizam doar partea inferioara a portbagajului. Am decis sa renunt la luneta si sa transform partea superioara a portbagajului intr-o zona cu rafturi pentru depozitarea unor obiecte de marime mica", spune Jan Bujnak.

Evident, slovacul este constient ca modelul sau nu va vedea lumina zilei, fiind un simplu proiect personal si neavand nicio legatura cu linia oficiala de concepte Dacia. Cu toate acestea, Jan sustine ca ideile sale pot fi abordate usor de constructorii auto in cazul modelelor destinate oraselor supraaglomerate.